Din cuprins:
    - De la presa de oferta la presa de cerere;
    - Economia informarii;
    - Tipologia presei;
    - Recompunerea teritorialitatii mediatice;
    - Tipuri de publicatii;
    - Crizele presei romanesti.

    ca dominanta a tranzitiei gaseste in aceasta lucrare consacrata tipologiei presei scrise si analizei determinantilor cimpului jurnalistic in acest deceniu o diagnoza riguroasa, documentata si de o reala expresivitate stiintifica. Dintre mediile de masa, televiziunea a format, in ultimii ani, obiectul privilegiat al studiilor comunicationale, inclusiv al cercetarilor si tezelor de doctorat. De asemenea, noile tehnologii de comunicare au retinut in masura semnificativa atentia si preocuparile cercetatorilor. In schimb, presa scrisa a fost mai frecvent comentata, dar in registrul discursului eseistic si jurnalistic. Lipsesc, din pacate, monografii de ansamblu, ca si sinteze sectoriale asupra unui tip sau altuia de presa scrisa. Exista o vadita discordanta intre dinamica presei scrise dupa 1989 si directionarea cercetarilor rom nesti asupra cimpului mediatic. In acest context, lucrarea elaborata de Marian Petcu ofera un raspuns valid la deficitul de cercetari consacrate presei scrise in perioada de tranzitie. Incit as spune ca un prim merit al acestei lucrari este de a indeplini rolul de revelator al dificultatilor enorme pe care trebuie sa le surmonteze cercetatorul care isi asuma acest obiect de studiu. Mentionez citeva dintre aceste dificultati care ne dau masura curajului intelectual, a temeritatii acestei abordari a media si, indirect, a valorii stiintifice a lucrarii elaborate. Presa scrisa a fost, imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, componenta cea mai dinamica a exploziei informationale declansate de aceste evenimente. De fapt, telerevolutia a fost urmata imediat de inceputurile unei revolutii comunicationale marcate indeosebi de multiplicarea aproape instantanee a ziarelor si revistelor, paralel cu reconvertirea publicatiilor existente. presei scrise s-a incheiat rapid, acest media dovedindu-se a fi actorul social cel mai dinamic al reformei si in genere al tranzitiei. Aceasta a si fost prima etapa a formarii in Rom nia a unui sistem media policentric. In lipsa investitiilor pentru noi canale si statii de televiziune si de radio, spatiul mediatic a fost invadat, in prima faza a liberalizarii comunicarii, de presa, tiparituri, afise, ziare, reviste nationale, locale si regionale etc. In anul 1990, apareau deja peste 1500 de titluri de ziare, reviste si alte publicatii. Comparativ cu anul 1989, numarul publicatiilor a crescut pina in 1999 de circa zece ori.