Descrierea cartii:
O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu -Vladimir Tismaneanu, Mircea Mihaies
Fata de toate prostiile care s-au debitat în ultimii ani despre intelectualii publici, acest volum ar trebui sa fie o punere in garda si un antidot: punere in garda impotriva falsitatii acuzatiilor, antidot la reaua-credinta prin care au devenit plauzibile.
Oamenii care vorbesc in această carte sunt orice, numai nişte minţi supuse, nu. Insă nu imi fac iluzii. In ciuda tuturor dovezilor pe care le aduce - că intelectualii nu dispreţuiesc masele; că nu se izolează elitist intr-un turn de fildeş; că nu nesocotesc realitatea; că au ingrijorările celor mai defavorizaţi şi bucuriile celor mai curaţi; că sunt critici şi pot fi clarvăzători; că judecă in funcţie de principii şi că analiza lor e angajată, fără a fi partizană; că suferinţa produsă de eşecurile societăţii e solidaritate cu victimele, şi nu complezenţă faţă de infatuările conjuncturii ori fatuităţile puterii; că stringenţa critică a analizelor nu scade nimic din inaltul sentiment de responsabilitate care se degajă pagină de pagină din ingrijorările, exasperările şi disperările exprimate cu o perfectă măiestrie literară in superbul manual de morală civică angajată care este
O tranzitie mai lunga decat veacul - ei bine, nici atunci minciunile, neroziile şi calomniile proferate la adresa autorilor ei, ca intelectuali publici, nu vor inceta să curgă.
Intrebat de un student, in plină teroare comunistă, ce mai face, Tudor Vianu a răspuns, cu inimitabilul său zambet tragic: "Aştept să obosească nedreptatea".
Percutanta carte scrisă de
Vladimir Tismaneanu şi
Mircea Mihaies la două maini este martorul de neocolit al modului in care societatea romanească a aşteptat, timp de douăzeci de ani, să obosească nedreptatea: a firii şi a netrebniciilor proprii.
- H.-R. Patapievici
Aeroportul internaţional Dulles era inchis, toate zborurile anulate. Inzăpeziţi, dar nu şi infriguraţi, destinşi şi bucuroşi că eram impreună, am hotărat să dăm acelor zile de plăcută recluziune o intre-buinţare precisă. Anume, să discutăm liber, fără urmă de inhibiţii, despre starea politică, socială, morală şi culturală a Romaniei din acel ceas istoric. Natura dezlănţuită ne-a făcut cadoul a două-sprezece zile in care, scutiţi de alte tentaţii - era o aventură să ajungi chiar pană la colţul străzii - am avut răgazul unei radiografieri pline de ne-prevăzut a lumii în care - unul de la distanţă, dar cu un patos al participării nestins pană in clipa de faţă, celălalt aproape de centrul turbionului - ne era dat să trăim. Ceea ce s-a numit "the Blizzard of '96" a constituit episodul inaugural al unui proiect desfăşurat, apoi, cu un fel de implacabilitate amuzată de sine, timp de trei luştri.
- Autorii
Totul a inceput cu un accident meteorologic. Era in decembrie 1995. Unul dintre noi, cei care aveam să devenim autorii acestei cărţi, M.M., venea de la Chicago şi urma să se intoarcă in Romania in primele zile ale lui 1996. Celălalt, V.T., savura, alături de Adam şi Mary (Adam avea patru luni) liniştea zilelor de vacanţă in apartamentul lor de pe Connecticut Avenue. Am petrecut cu toţii un revelion minunat alături de vechi prieteni, Anca şi Richard Hassing, şi se părea că vom reveni, in scurtă vreme, la ocupaţiile noastre obişnuite: cursurile de la universitate şi scrisul. A nins insă mult, a nins enorm in ianuarie 1996, la Washington. Zăpada ajunsese pe marile bulevarde la peste un metru şi jumătate. Metroul era blocat, iar de-a lungul caselor se circula prin nişte tunele inguste, care depăşeau inălţimea unui om. Plonjaserăm dintr-un oraş cu o climă subtropicală in lumea basmelor nordice. Zgomotele se estompaseră şi albul-strălucitor al zăpezii iţi crea o stare de surescitare, dublată de o stranie bucurie de a trăi.
Vladimir Tismaneanu (n. 4 iulie 1951) este profesor de Ştiinţe Politice la Universitatea Maryland, directorul Centrului de Studii Post-Comuniste al acestei universităţi, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Romanesc.
Este autorul a numeroase cărţi: dintre care Arheologia terorii, Irepetabilul trecut, Naufragiul Utopiei, Stalinism pentru eternitate: O istorie politică a comunismului romanesc, Fantasmele salvării, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Democraţie şi memorie şi Reinventarea politicului.
Este editor a numeroase volume, dintre care: Stalinism Revisited, The Promises of 1968, Revoluţiile din 1989 şi Anatomia resentimentului.
Coordonator al colecţiilor "Zeitgeist" (Humanitas) şi "Constelaţii" (Curtea Veche Publishing). Co-editor, impreună cu Dorin Dobrincu şi Cristian Vasile, al Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturiii Comuniste din Romania (Humanitas, 2007).
Co-autor, impreună cu Mircea Mihaies, al volumelor Vecinii lui Franz Kafka, Balul mascat, Incet, spre Europa, Schelete in dulap şi Cortina de ceaţă.
Articolele şi studiile sale au apărut în Wall Street Journal, Society, Orbis, Telos, Partisan Review, Agora, Meridian, East European Reporter, Kontinent, The New Republic, New York Times, Times Literary Supplement, Gazeta Wyborcza, Rzeczpospolita, Contemporary European History, Dilema Veche, Orizont, Apostrof, Idei în Dialog, 22, Washington Post, Journal of Democracy, Human Rights Review, Kritika, Village Literary Supplement etc. Colaborator permanent, incepând din 1983, al postului de radio Europa Liberă şi al altor radiouri occidentale.
In anul 2006, a fost preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Este Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara şi al SNSPA.
Mircea Mihaies (n. 1 ianuarie 1954) este profesor de studii americane şi britanice la Universitatea de Vest din Timişoara, redactor-şef al revistei Orizont şi viceşpreşedinte al Institutului Cultural Roman. Volume publicate: De veghe in oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia in roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viaţa, patimile şi cantecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008), Despre doliu. Un an din viata lui Leon W. (2009).
Lucreaza la o carte despre "ultimul Tony Judt" si la o monografie William Faulkner.