Descrierea cartii:
Bhagavad - Gita
Bhagavad-Gita reprezinta cea mai cuprinzatoare sinteza a spiritualitatii indiene, in care sunt asimilate teze foarte diferite, cum ar fi transcendentalismul monist upanisadic (preluat ulterior de Vedanta), dualismul Samkya, teismul de tip devotional si tehnicile spirituale yoga; intregul poem apare ca un amestec antinomic de reprezentari arhaice, uneori naive, si de rafinate solutii in problema optiunii si a libertatii.
Bhagavad-Gita a integrat toate modalitatile de transcendere a actului si ale constiintei fenomenale; asezand lucid si deliberat formulele ritualiste ale lumii arhaice alaturi de doctele formule de alienare ale constiintei, ea a reusit sa decanteze astfel esenta lor comuna si semnificatia lor universala, desprinsa de contextul cultural care le-a facut posibile. De aceea ar fi greu sa admitem ca textul marcheaza numai un moment sincretist; el este mai mult decat atat: un moment de lucida analiza aspirand la descoperirea functiei comune in pluralitatea experientelor spirituale indiene.
Dincolo de continutul sau filosofic, poemul este incarcat de o maretie si o fascinatie ce tin de esenta sa dramatica.
- Sergiu Al-George
CUPRINS
Bhagavad - Gita:
Nota introductiva 9
- I. Descumpanirea lui Arjuna 25
- II. Yoga discriminarii 35
- III. Yoga faptei 53
- IV. Yoga cunoasterii si a faptei 63
- V. Yoga renuntarii 73
- VI. Yoga concentrarii 81
- VII. Yoga cunoasterii si a intelegerii 93
- VIII. Yoga salvarii in Brahman 101
- IX. Yoga tainei regesti 109
- X. Yoga intruchiparilor divine 117
- XI. Viziunea celui cu multe forme 127
- XII. Yoga daruirii de sine 145
- XIII. Yoga discriminarii intre natura si spirit 151
- XIV. Yoga deosebirii celor trei tendinte 159
- XV. Yoga spiritului supreme 167
- XVI. Yoga deosebirii dintre starea divina si cea demonica 173
- XVII. Yoga deosebirii celor trei credinte 178
- XVIII. Yoga renuntarii si a eliberarii 187
Anexe
Note 207
Index sanskrit 225
Index de nume 229
"Literatura sapientiala hindusa reprezinta un inepuizabil izvor de spiritualitate. Printre aceste texte fundamentale se numara si
Bhagavad-Gita sau "Cintecul celui Preafericit" (ori, daca preferati, "Cintarea Domnului").
Bhagavad-Gita constituie partea centrala a marelui poem epic sanskrit Mahabharata, redactat intre secolele V si II i. Hr.. Text de capatii al hinduismului, Mahabharata este considerat drept un compendiu genial al intregii doctrine vedice, fiind structurat in 18 sectiuni.
Bhagavad-Gita nareaza faptele de glorie ale razboiului dintre fiii regelui Pandu si razboinicii Kauravas. Pe cimpul de bataie de la Kurukshetra, printii Arjuna si Bhagavat sint pregatiti sa-si conduca ostile in batalie.
Arjuna (incarnare a lui Krishna) ii zareste insa incolonati in armata adversa pe multi din familia sa, de unde si o apasata dilema morala. Krishna, al optulea avatar al zeului Vishnu (manifestare a principului Brahman), trebuie sa-l infrunte pe printul Arjuna, cel care se indoieste insa de morala care-i dicteaza sa-si atace rudele incolonate sub stindardul lui Kaurava. Dincolo de poveste, poemul ca atare, structurat in 700 de distihuri, confera temeiul filosofiei si practicii Hatha Yoga, cea mai raspindita forma a disciplinei yoga in Occident.
Potrivit marelui orientalist roman Sergiu Al-George,
Bhagavad-Gita reprezinta "cea mai cuprinzatoare sinteza a spiritualitatii indiene, in care sint asimilate teze foarte diferite, cum ar fi transcedentalismul monist upanisadic (preluat ulterior de Vedanta), dualismul Samkya), teismul de tip devotional si tehnicile spirituale yoga; intregul poem apare ca un amestec antinomic de reprezentari arhaice, uneori naive, si de rafinate solutii in problema optiunii si a libertatii".
Oricum, sa subliniem faptul ca scolile gimnasticii spirituale yoghine datoreaza imens acestui poem mistic, care a vulgarizat prescriptiile si principiile acestei filosofii sapientiale intr-o limba poetica fara cusur, transfigurind in cheie universala liniamentele spiritualitatii hinduse."
- Valentin Protopopescu, realizator Texte si Pretexte, Radio Romania Cultural